Muzeul Național de Artă al Moldovei

 

     Prin culoare, la Iurie Cojocaru, locul numit “spațiul tabloului” capătă densitate semantică și simbolică și devine consistent prin ierarhia de calități prin care materialul își compune prezența. Culoarea este mijlocul prin care pictorul își dezvăluie interioritatea și curajul propriei lui “prezențe” la persoana întâi. Prin culoare el se trăiește și se construiește pe sine alcătuindu-și traseul inimii care, se vede preabine, este pe drumul unei deveniri tainice și misterioase. În toate pânzele sufletul lui se autointeroghează și se dezvăluie cu o tenacitate fragilă și candidă. 

      Iurie Cojocaru deschide ochii spre un alt cer cu sentimentul că este pregătit să pășească într-o viață tainic nouă, într-un vis îngăduit. Pictorul cheamă spre viața picturii vaste seminții de umbre, făpturi ale increatului a căror călătorie de zi și de noapte se topesc într-o “incandescentă imersiune” în natura enigmatică și eternă. 

         După ce în precedenta expoziție, intitulată Dialog Vertical, se celebrează Memoria Genezei, acum, în noua etalare de lucrări ai sentimentul că pictorul vrea să ne comunice, prin

Unghiul Drept, orientarea spre un anume secret fără ca el să ne spună în mod obiectiv care este acest secret.

 . . . Nevoia de ritm, mișcarea ritmică, armoniile suprapuse, revenirea “timpilor slabi” și a “timpilor tari” ne impun organizarea viziunii într-o durată lungă în care contemplarea estetică devine, ca și în cazul poeziei și muzicii, tributară mișcării și ritmului, deci timpului lung.

Aici intervine ceea ce numeam mai sus “cunoașterea de alt ordin”, o cunoaștere care îți îngăduie ca ansamblul obținut să poată fi numit ”poem”. Culorile și configurările nu au numai sensul care rezultă din înșiruirea și din așezarea lor în tablou; dar au și acel sens care rezultă din acordul lor cu ceva mai profund a cărui prezență, pe care noi am numit-o ”Subiect” al tabloului, deși ascunsă este hotărâtoare.

Oliv Mircea

 

      Iurie Cojocaru (n. 17 martie 1971, Sadaclia, Republica Moldova) este un artist plastic a cărui operă explorează echilibrul subtil dintre vizibil și invizibil, între structura concretă și vibrația efemeră a momentului. 

     De la primele sale incursiuni în lumea artistică, traseul său a fost marcat de o profundă căutare a expresiei vizuale autentice. Începutul său artistic s-a conturat inițial prin muzică, însă atracția pentru pictură a devenit forța care i-a definit parcursul profesional. 

      A absolvit Școala de Arte din Cimișlia în 1989, continuând studiile la Facultatea de Arte Plastice și Design din cadrul Universității Pedagogice de Stat Ion Creangă din Chișinău, iar din 1992 la Universitatea de Artă și Design Ion Andreescu din Cluj-Napoca, unde a obținut diploma de licență în 1995 și un master în pictură în 1996. Tot în 1995, a primit Diploma C.E.P. (Civic Education, afiliat la Universitatea Yale, U.S.A., Project), o recunoaștere care subliniază interesul său pentru interacțiunea dintre artă și societate.

      Pictorul este interesat - o constantă a dezvoltării sale profesionale - de noutățile tehnice ale propriei sale emancipări și formări artistice, de nivelul spiritual al elevației spre care tânjeste, și de atenția pe care o are pentru publicul general și pentru dezvoltarea propriei anverguri general

e, artistice.

Muzeul Național de Artă al Moldovei
31 August 1989 115 Chișinău, Moldova
+373 22 24 13 12
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
str. Meșterul Radu nr. 1, or. Căușeni
+373 24322648