Artă Națională
Colecția de pictură națională reprezintă o sinteză de peste un secol a picturii naţionale, oferind o imagine asupra principalelor tendinţe și caracteristici ale acesteea, reflectate în lucrările celor mai reprezentativi artiști - de la întemeietorii Școlii basarabene de pictură: Vladimir Ocușco, Șneer Cogan, Pavel Piscarev, Eugenia Malișevschi, Auguste Baillayre, Alexandru Plamădeală și maeștrii Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru, Eleonora Romanescu, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Dimitrie Peicev, - la o serie de artiști contemporani din generații mai tinere: Andrei Sârbu, Ina Țâpin, Mihai Ţăruș, Tudor Zbârnea, Vladimir Palamarciuc, Ilie Cojocaru, Ghenadie Jalbă, Simion Zamșa, Vasile Moșanu, Iurie Platon, Florina Breazu ș. a., cu lucrări realizate într-o perioadă relativ recentă, acestea făcând parte exclusiv din colecția Muzeului Național de Artă din Chișinău.
Colecția muzeului a fost creată în baza Pinacotecii municipale Chișinău, deschisă în anul 1939, care conținea o gamă largă de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă provenite, în mare parte, din donațiile particulare ale unor remarcabili artiști basarabeni, dar și o serie de opere, semnate inclusiv de Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Max H. Maxy ș. a., acestea fiind transmise în fondurile Pinacotecii de către Ministerul Cultelor și Artelor de la București. După ocupația sovietică din anul 1940 și începutul războiului cu Uniunea Sovietică, în anul 1941, întreaga colecție a muzeului a fost transferată la Tiraspol, iar mai apoi la Harkov, unde a dispărut fără urmă.
Colecția de pictură națională actuală a Muzeului Național de Artă al Moldovei, reconstituită după 1944, cuprinde un număr de 3582 de opere, perioada basarabeană fiind reprezentată sumar. În mare parte, aceasta include lucrări din achiziții sau comenzi de stat angajate politic, care s-au produs în cea de-a doua jumătate a secolului XX, perioadă în care majoritatea creatorilor și-au pliat interesele artistice pe tematici ideologice. Odată cu dezghețul hrușciovist, o serie de artiști în frunte cu Mihail Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Ada Zevin, Igor Vieru, ș. a. se detașează complet de limbajul artistic impus de ideologia comunistă și se orientează spre o nouă direcție artistică în pictură, bazată pe luminozitate și acorduri cromatice pure, principii estetice ale postimpresionismului, influențând favorabil întregul peisaj artistic.
În ultimele decenii muzeul își completează colecțiile, în mare parte, din donații sau cu lucrări premiate în cadrul unor concursuri organizate în parteneriat cu Ministerul Culturii și Uniunea Artiștilor Plastici, cum ar fi: Bienala Internaţională de Pictură, Chișinău, Saloanele Moldovei sau alte manifestări artistice (simpozioane, tabere). Pe această cale, Colecția de pictură națională a muzeului s-a completat cu o serie de opere de valoare ale unor artiști reprezentativi din România: Camil Ressu, Corneliu Baba, Gheorghe Anghel, Ilie Boca, Florin Ciubotaru, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Horea Paștina, Marin Gherasim, Ion Alin Gheorghiu, Teodor Moraru, Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Corneliu Ionescu, Silvia Radu ș. a.
Colecția reprezintă o privire de ansamblu a parcursului pictural al mediului artistic din Moldova, regăsindu-se o serie de opere clasate în Tezaurul Patrimoniului Cultural Național, precum și alte lucrări de certă valoare estetică, ale unor artiști care au reușit să inducă mediului artistic viziuni reformatoare asupra fenomenului picturii, promovând cu prioritate modelul occidental, orientat spre tendințele estetice inovatoare.
