arta-grafica-nationala

Arta grafică națională

Constituirea Colecţiei de Grafică Naţională din cadrul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei a început în anul 1944 și continuă până în prezent. Aceste lucrări au ajuns în fondurile muzeului în urma achizițiilor de stat din partea Ministerului Culturii, Muzeului Naţional de Artă al Moldovei şi donaţiilor artiştilor şi familiilor acestora. În prezent colecţia numără 11320 lucrări, realizate în perioada 1886-2015 de către artiști profesionişti, care au trăit sau trăiesc în Moldova, cunoscuți în țară și străinătate. Lucrările se caracterizează printr-un înalt grad de măiestrie a executării, diversitate a tehnicilor, tematicilor, genurilor, stilurilor. În colecţie se regăsesc lucrări de grafică de şevalet, ilustraţii de carte, placarde, scenografie.

        Printre acestea sunt lucrări realizate de artişti basarabeni, care au contribuit decisiv la crearea lucrărilor profesioniste, la dezvoltarea activității expoziţionale şi instruirea noilor generaţii de artişti. Arta lor a fost condiţionată de tradiţiile realismului şi influenţele diverselor curente şi orientări ale artei Rusiei şi Europei de Vest. Anume ei au contribuit la fondarea şcolii din Basarabia şi a Asociaţiei Artelor Frumoase din Basarabia. Lucrările lor se păstrează în fondurile muzeului: Vladimir Ocuşco, Şneer Cogan, Eugenia Maleşevschi, Auguste Baillayre, Alexandru Plămădeală, Mihail Berezovschi, Vasile Blinov, Nicolae Gumalic, Grigore Fiurer, precum şi lucrările elevilor acestora: Elizabeth Ivanovschi, Lidia Arionescu Baillayre, Theodor Kiriacoff, Iosif Bronştein, Helena Barlo, Olga Hrâşanovschi, Tanea Baillayre, Maia Starcevschi, Natalia Bragalia, Irina Filatiev, Gheorghe Ceglocoff, Pavel Bespoiasnâi, Victor Ivanov. O mare parte din lucrări a ajuns în colecţia muzeului în urma donaţiilor lui A. Baillayre.

        În anii 1950-1960 majoritatea artiştilor lucrează în tehnica linogravurii, litografiei, acvaforte-lui, acuarelei.

        Boris Nesvedov lucra prodigios în domeniul graficii de carte şi de şevalet. El a reallzat ilustraţii la operele literare„Andries" de E. Bucov, „Poveşti populare moldoveneşti", desenul „Ştefan cel Mare îşi ia rămas bun de la fiica Elena". Limbajul plastic adoptat în lucrările sale timpurii a dat rezultate excelente în acvaforte precum „Moldova veche", „Motiv moldovenesc". Igor Vieru a inclus elemente ale folclorului şi umorului în ilustraţiile sale la povestea populară moldovenească „Păcală şi Tândală" şi cartea „Băieţelul din coliba albastră"de Spiridon Vangheli.

        În această perioadă Stepan Tuhari realizează seria de lucrări „Oamenii sunt bogăția Moldovei", „Ritmurile vieţii noastre", Ilie Bogdesco „Patria mea", lgor Vieru „Ctitorii satului", „Inima cântă", Victor Ivanov„Anotimpurile anului", Ghenadie Zâkov„ Monumentele Moldovei”, Victor Covali „Motive din Ceadâr-Lunga". În această perioadă apar și lucrări de factură simbolică-ale-gorică: „Arborele Eminescu" de Aurel David; „Prometeu", „Chemare"de Ilie Bogdesco.

        În Moldova se formează un grup de pictori-ilustratori profesionisti, care si-au făcut studiile în diverse instituţii de învăţământ superior din Chişinău, Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Lvov. Printre aceştia se numără Ilie Bogdesco, Gheorghe Vrabie, Leonid Beleaev, Isai Cârmu, African Usov, Petru Mudrac, Emil Childescu, Alexei Colâbneac, Filimon Hămuraru, Leond Domnin, Simion Solonari. Tot atunci, legătură cu dezvoltarea vertiginoasă a editării cărților se lărgește gama artistică a ilustratorilor de carte.

        llie Bogdesco a adus un aport considerabil la dezvoltarea ilustraţiei de carte. În aceeaşi perioadă graficianul a creat iustraţiilie la balada „Codreanul”. La fel ca şi în ilustraţiile la „Punguţa cu doi bani" de lon Creangă, artistul introduce literele elaborate de el, inspirate din cărţile vechi.

        Creaţia lui Gheorghe Vrabie este plină de conţinut şi originalitate. În ilustraţiile la „Harap Alb" de lon Creangă personajele romantice şi fantastice sunt reprezentate cu elemente ale grotescului şi metaforei.

        Sunt rafinate ilustraţille miniaturale executate în tehnica xilogravurii de Leonid Beleaev la „Lirica" de Alexandr Puşkin.

        Perioada anilor 1970-1990 este una în care se creează lucrări cu o reprezentare complexă a realităţii şi istoriei şi cu imagini asociative. Tehnica devine mai variată. Se dezvoltă în continuare grafica de carte.

        În aceşti ani Leonid Grigoraşenco creează seria de acuarele ,,Împreună prin secole şi generaţii". Apare seria de lucrări de linogravură color „Plai natal" de Emil Childescu, „Chişinăul vechi" de lon Sfeclă, acuarelele lui Vladimir Palamarciuc, pastelurile lui Vasile Cojocaru, seria de lucrări „Parabole despre femeile din Bugeac" realizată de Vladimir Kuzmenko.

        Ilie Bogdesco creează noi ilustraţii la operele lui lon Creangă, Fiodor Dostoievski, Erasm de Rotterdam, Fenimore Cooper, la balada „Meşterul Manole" în prelucrarea lui Vasile Alecsandri. Tot el a realizat seria de ilustraţii la „Călătoriile lui Guliver" de Jonathan Swift. Pentru aceste ilustraţii, autorul a fost menţionat cu cel mai înalt premiu al concursului „Arta cărţii"- diploma „I. Fiadorov". În fonduri se păstrează ultimele sale ilustraţii la „Don Quijote" de Miguel de Cervantes.

        Gheorghe Vrabie ilustrează operele lui Mihai Eminescu, Pavel Boţu, cartea „Farmece" de Paul Valery. Desenul expresiv e caracterizat prin metaforă poetică, simbolică. În seriile „Hipism", „Oraşul contemporan" autorul utilizează aceleaşi procedee ale limbajului artistic.

        Spiritul de observaţie, improvizaţia şi imaginaţia bogată transpar în ilustraţiile realizate de Alexei Colâbneac la cartea lui Nicolae Dabija „Când Păsărel era mic", în care lumea insectelor şi animalelor este redată cu o mare doză de umor.

Isai Cârmu este prezent în fondurile muzeului cu ilustraţii în tehnica xilogravurii la „Corabia nebunilor" de Sebastian Brandt. Este lirică ilustraţia realizată în tehnica pastelului la poezia „Mama" de Grigore Vieru.

        În anul 1988 Emil Childescu a creat ilustraţiile în linogravură color la opera "Alexandru Lăpuşneanu" de Constantin Negruzzi. Linogravurile sunt realizate într-o gamă de culori estompate.

        Ilustraţiile Eudochiei Zavtur la operele lui Mihai Eminescu „Poezie populară", „Despre dragoste", la balada „Mioriţa" sunt poetice şi pline de încărcătură filosofică.

        În ultima perioadă, artiştii au introdus în arta grafică multe elemente noi, orientându-se la diverse stiluri şi tendinţe estetice: Simion Zamşa, Elena Karacenţeva, Valeriu Herţa, Vasile Sitari, Liviu Hâncu, Arcadie Antoseac, Tudor Fabian, Valeriu Jabinschi, Eudochia Zavtur, Vasile Movileanu, Valeriu Curtu.

        Arta graficii din Moldova reacţionează activ la toate evenimentele şi ocupă un loc important înviața artistică din Moldova. Ea este de un înalt profesionalism, reprezentativă, se deosebeşte prin talente originale, individualitate a creaţiei şi se bucură de apreciere binemeritată.Arta scenografică din Moldova este prezentă cu schițe de costume de teatru şi cinema şi decoruri. Acestea sunt lucrări realizate de artişti basarabeni, dar şi de Anton Mater, Boris Nesvedov, Anatol Șubin, Constantin Lodzeiski, Nicolai Alentiev, Boris Piskun, Boris Sokolov, Anatoli Jeludev, Aurelia Roman, Stanislav Bulgakov, Filimon Hămuraru, Petru Balan, Constantin Balan.

Toate materialele de pe acest website apartin autorului. Aveti dreptul de a le distribui doar cu permisiunea lui.

Copyright © 2020 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei. Toate drepturile rezervate.