Arta decorativă naţională

Formarea colecţiei de ceramică a MNAM începe în anii ’50 ai secolului trecut, când Muzeul Naţional de Artă achiziţionează lucrări de Pavel Bespoiasnîi şi Tatiana Canaş, precum şi operele unui şir de ceramişti din generaţia mai veche: Valentina Poleakova, Valentina Neceaeva, Serghei Ciokolov, Ioachim Postolachi. În 1948, în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova a fost fondată Secţia artiştilor-decoratori. Începând cu a II-a jumătate a sec. XX, arta decorativă profesională devine un fenomen în cultura artistică a republicii.

Semnificative pentru tabloul evolutiv al ceramicii de la începutul şi mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut sînt lucrările semnate de Ester Grecu. Pe lîngă crearea unor piese de ceramică utilitară, artista face tatonări în domeniul artei decorative, acoperind adesea suprafaţa vaselor cu elemente structurale. Pe lîngă formele clasice ale ceramicii tradiţionale, în anii ’70 – ‘80 tot mai frecvente sînt cele lipsite de o corectitudine evidentă a construcţiei, imitînd doar logica formelor naturale. Artiştii optează deseori pentru reconstituirea unor organisme, flori, animale marine, ca, de exemplu, în compoziţia „Darurile mării” (1980) de Tamara Grecu – Peiceva.

În această perioadă сeramica a depăşit cadrul îngust al destinaţiei utilitare şi a căpătat o independenţă plastică şi semantică. Brunhilda Epelbaum-Marcenko, Nelli Sajina, Luisa Lanţen, Svetlana Pasecinaia au fost iniţiatoarele tendinţelor pictural-sculpturale în ceramica moldovenească contemporană. Decorativismul substanţial este una din principalele particularităţi ale ceramicii din ultimele decenii. Limbajul figurat al lui Vlad Bolboceanu îl influenţează emoţional pe privitor prin plasticitatea formei, prin armonia culorii, generînd anumite asociaţii.

Dezvoltarea artei decorative moderne este strîns legată îndeosebi de înfrumuseţarea edificiilor administrative şi culturale. Acest fenomen a adus o largă popularitate goblenului, cu diversitatea lui tematică şi cu o plasticitate a compoziţiei care a oferit multor artişti un vast teren în creaţia artistică.

Elena Rotaru, Maria Saca-Racilă, Silvia Vrînceanu, Carmela Golovinova sînt doar cîteva din artistele care au dus faima covorului moldovenesc departe de frontierele republicii noastre. Graţie talentului lor, a spiritului decorativ autentic, a simţului culorii înnăscut, în presa de specialitate internaţională s-a încetăţenit sintagma de "şcoala de tapiserie moldoveneasca".

Serghei Ciocolov (1892-1977) Platou decorativ, 1954. Ceramică, glazură, d-39 cm
 
Serghei Ciocolov (1892-1977) Ploscă decorativă, 1959. Ceramică, glazură, 22,5x20x12 cm
 
Serghei Ciocolov (1892-1977) Vase decorative. Anii 1960. Teracotă, 28x18x9 cm, 29,5x14x13 cm, 27x18x10 cm
 
Silvia Vrânceanu (1940) Tapiserie „Malanca”, 1975. Lână, tehnică mixtă, 190x360 cm
 
Svetlana Pasecinaia (1949) Compoziţie abstractă, 1993. Ceramică, angobe, email, aur, 22x32x20 cm
 
Ester Grecu (1919-1992) Ulcior, 1976. Ceramică, email, 18x17x14
 
Filip Nutovici (1920-1996) Set decorativ „Jubiliar” din 12 piese, 1974. Sticlă sulfată, metal, suflare
 
Maria Saca Răcilă (1941) Covor „Hora-satului”, 1970. Lână, tehnică mixtă, 200x137 cm
 
Mihai Gratii (1939) Compoziţie decorativă „Primăvara”, 1991. Sticlă colorată, suflare, 44x12 cm, 28x25,5 cm
 
Nicolae Coţofan (1939) Platou decorativ. Ceramică, email, d-50 cm
 
Nelli Sajin (1938-1996) Compoziţie ”Genezis-Z”, 1990. Argilă, email, smalţuri, 96x96x19x135 cm
 
Nelli Sajin (1938-1996) Platou decorativ ”Viaţa covorului”, 1987. Argilă colorată, 65x15 cm
 

Toate materialele de pe acest website apartin autorului. Aveti dreptul de a le distribui doar cu permisiunea lui.

Copyright © 2018 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei. Toate drepturile rezervate.